Cum ar fi viața fără unt

     Se spune că adevărata fericire este formată din lucruri mici, nesemnificative la prima vedere. Și totuși, dacă facem o incursiune în trecut, toate amintirile noastre care contează cu adevărat și pe care le păstrăm într-un colț de suflet, pe vecie, sunt legate de gusturi, arome, momente și senzații pe care le-am trăit la un moment dat. Mirosul de fursecuri calde, proaspăt scoase din cuptor, de pulpițe rumenite, de gogoși pufoase și umplute cu dulcețuri din cămara bunicii, toate acestea au un ingredient comun care ne-a făcut copilăria, și nu numai, mai frumoasă și mai plină de savoare. 

     Da, viața fără unt ar fi mult mai tristă. Din acest motiv, Kerrygold România m-a provocat să scriu câteva rânduri despre rolul pe care îl are untul în viața mea. Pentru mine, untul este un aliment indispensabil în bucătărie. Îl folosesc cu multă plăcere în foarte multe rețete, începând cu preparatele rapide pentru micul dejun și terminând cu diversificata cină. Nelipsit în copilărie, nelipsit în adolescență, în prezent și mai mult ca sigur prezent și în viața viitorilor mei copii, untul contează suficient de mult cât să îi acordăm o atenție sporită, asigurându-ne în permanență că alegem cel mai bun produs de pe piață. 

     Criteriile de selecție a untului, în ceea ce mă privește, sunt clare și bine definite. În primul rând, untul trebuie să provină de la animale sănătoase, crescute în condiții favorabile. Cum sună vaci irlandeze, crescute liber, pe pajiști pline cu verdeață, care produc un lapte delicios, perfect pentru producerea untului?  La fel de important este și modul de fabricație, astfel încât textura, mirosul și aroma untului să fie delicioase și să îmi doresc să îl includ de fiecare dată în meniul zilnic.

     O dimineață perfectă se începe cu o cafea bună și tare, alături de un croissant cu unt, nu? La fel de bine sună și un sandviș cu unt și dulceață de zmeură. Prânzul vine și el la pachet cu o omletă cu unt și ceapă verde. Pentru cină, variantele sunt infinite. Fie că aleg să prepar niște ciuperci de pădure cu unt,  pulpe coapte în unt aromatizat cu legume la cuptor,cartofi noi cu unt sau un pui cu unt aromat și rozmarin, sunt convinsă că oricare dintre aceste opțiuni pot să satisfacă și cele mai pretențioase papile gustative. 

     Oricum ar fi, tot la deserturi mă întorc. În această vastă și infinită categorie de bunătățuri, untul este regele. Personal, nu pot să concep viața fără dulce. Nu mă consider o persoană extraordinar de gurmandă, dar nu pot rezista tentației de a gusta din toate prăjiturile și torturile pe care le văd în vitrinele cofetăriilor, după o zi obositoare de muncă sau cele pe care le pregătește mama mea cu atât de multă iscusință și care, indiferent de trecerea anilor, nu se demodează nicicum. Fiecare întâlnire la masa de duminică este încununată de un tort de nucă, cremă de unt și frișcă sau de minunații biscuiți cu unt și fulgi de ovăz. Știu, v-am făcut poftă și pe bună dreptate. 

Cum ar fi viața fără unt? Este o întrebare la care nu îmi doresc să găsesc răspunsul…:)